Institutul Național de Statistică 
EN
ROPachetul rTempo permite interogarea și descărcarea datelor prezente în TEMPO Online din mediul de programare R.
În cadrul acestei secțiuni, vor fi publicate rezultatele cercetării întreprinse în cadrul Institutului Național de Statistică în vederea dezvoltării unor noi indici/indicatori statistici prin încorporarea unor noi metode statistice și a unor noi surse de date. Scopul cercetării este de a satisface anumite cerințe prezente și viitoare ale utilizatorilor de date statistice.
Pachetul rTempo permite interogarea și descărcarea datelor prezente în TEMPO Online din mediul de programare R.
Diversificarea surselor de date statistice este o prioritate constanta in cadrul Institutului National de Statistica ca urmare a procesului de modernizare continua a mijloacelor de colectare, productie si diseminare statistica. Una din sursele de date, identificate in cadrul proiectelor internationale si nationale, cu un mare potential statistic, este reprezentata de o colectie eterogena de informatie, denumita sub sintagma de Big Data.
Asemănător altor proiecte de cercetare similare înregistrate la nivelul Sistemului Statistic European, “Cercetarea asupra evoluției prețurilor culese din mediul online” este un demers specific strategiei adoptării Big Data în statistica oficială. Scopul proiectului de cercetare este de a prezenta o posibilă utilizare a datelor din mediul online în studiul evoluției prețurilor bunurilor și serviciilor de consum destinate populației.
Studiul exploratoriu are rolul de a clarifica principalele concepte care stau la baza statisticii migrației internaționale, dar și de a furniza informații referitoare la sursele de date și modalitățile de estimare a migrației. Pe lângă metodele experimentale propuse pentru estimarea stocurilor de emigranți, studiul cuprinde un ghid care explică posibilitatea existenței unor diferențe semnificative între valorile stocurilor de migrație estimate prin metode diferite. De asemenea, ghidul furnizează recomandări cu privire la precauția cu care estimațiile statistice privind stocurile de migranți trebuie analizate și interpretate, precum și exemple de situații reale, concrete care pot distorsiona măsurarea cu acuratețe a migrației internaționale. Documentul oferă și un glosar al termenilor principali utilizați și de alte instituții/organisme internaționale cu activitate statistică și care furnizează date referitoare la migrația internațională.
Metoda de estimare a populației rezidente prezentată în cadrul studiului experimental constă în parcurgerea, în cascadă, a mai multor etape de încrucişare a datelor la nivel de înregistrare individuală dintr-o multitudine de surse administrative. Metoda oferă detalii cu privire la modalităţile de testare utilizate pentru a estima/calcula populaţia rezidentă pe baza surselor administrative (existente sau care se vor dezvolta) în România.
Potențialul datelor statistice privind utilizarea timpului este semnificativ pentru analiza și înțelegerea dinamicii sociale și economice a unei comunități. Modul în care oamenii își petrec timpul a reprezentat o preocupare în Uniunea Europeană începând cu anul 1990, din care a rezultat o metodologie europeană armonizată și desfășurarea, în spațiul UE, a Anchetei privind Utilizarea Timpului (TUS). În prezent, în sfera cercetărilor în acest domeniu, se pune accentul pe studierea utilizării noilor tehnologii în viața de zi cu zi și a extinderii sferei de cuprindere a TUS la populația de vârste mai mici.
Explorarea și exploatarea potențialului unor noi surse de date este un obiectiv asumat în statistica oficială. Proiectul își propune să investigheze potențialul World Wide Web-ului ca sursă de date în estimarea unor statistici experimentale privind evoluția prețurilor online comparativ cu evoluția prețurilor colectate prin mijloace consacrate în statistica oficială. În acest sens, este necesară elaborarea atentă a unei metodologii și a unor tehnici specifice pentru tratarea tuturor etapelor componente unui astfel de proiect.
La ultimul recensământ al populaţiei şi locuinţelor desfăşurat în România în anul 2011 populaţia a manifestat, cel puţin la începutul acţiunii, o anumită reticenţă faţă de participarea la recensământ, legată, în principal, de înregistarea codului numeric personal, dar şi vis-a-vis de întreaga activitate de colectare a datelor. Critici au fost aduse în spaţiul public şi asupra metodei de colectare, în sensul că anumite persoane au fost nemulţumite de comportamentul recenzorilor, de faptul că a fost necesar să aştepte acasă vizita acestora în anumite zile şi la anumite ore.
În prezent, folosirea surselor administrative pentru îmbunătățirea calității rezultatelor obținute prin intermediul cercetărilor statistice selective devine o alternativă din ce în ce mai evidentă. În articolul de față sunt prezentați pașii care trebuie parcurși în vederea imputării rezultatelor obținute dintr-o cercetare selectivă cu date din surse administrative, în vederea imbunătățirii estimațiilor privind veniturile.
Utilizarea surselor administrative în producţia de date statistice a devenit o axă prioritară în sistemul statistic din România, derivată din necesitatea exploatării informaţiilor deja existente în mediul public şi având ca scop reducerea presiunii şi a sarcinii de răspuns a unitătilor incluse în cercetările statistice.
