Misiunea Institutului Naţional de Statistică

Institutului Naţional de Statistică are misiunea de a satisface nevoile de informare ale tuturor categoriilor de utilizatori de date şi informaţii statistice, prin colectarea, producerea şi diseminarea datelor în conformitate cu Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România Nr. 226/2009, cu Regulamentul (CE) Nr. 223/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene şi cu Codul European de Practici în Statistică, necesare pentru fundamentarea deciziilor privind dezvoltarea economică şi socială a ţării şi pentru cunoaşterea şi informarea opiniei publice asupra realităţilor societăţii româneşti.

Viziunea Institutului Naţional de Statistică

Institutului Naţional de Statistică, în calitate de principal producător de date statistice oficiale, responsabil de coordonarea tuturor activităţilor la nivel naţional privind dezvoltarea, elaborarea şi difuzarea statisticilor europene, este orientat către atingerea, într-o perspectivă apropiată, a unor performanţe metodologice şi tehnice funcţionale, recunoscute pe plan intern şi internaţional, situate la un nivel comparabil cu performanţele celor mai avansate institute naţionale de statistică din statele membre ale UE.

Principii ce guvernează misiunea şi viziunea INS:

  • Orientarea către utilizator;
  • Angajamentul conducerii INS;
  • Eficienţa în raport cu procesele statistice;
  • Îmbunătăţirea continuă a activităţii de statistică oficială;
  • Angajamentul cu privire la calitatea produselor statistice;
  • Accesibilitatea datelor şi informaţiilor statistice;
  • Cooperarea în domeniul statisticii oficiale;
  • Respectarea nevoilor furnizorilor de date;
  • Implementarea sistematică a managementului calităţii în statistică;
  • Satisfacerea cerinţelor colective şi individuale ale personalului INS.

RGA 2020



  • + Despre recensământul general agricol

    • ⏵ Ce este recensământul general agricol?

      Operațiune statistică pentru colectarea, prelucrarea și diseminarea datelor privind structura exploatațiilor agricole – principiul de bază fiind utilizarea terenurilor și deținerea animalelor.


    • ⏵ Scurt istoric al recensămintelor agricole în România

      Primul recensământ la care regăsim caracteristicile fundamentale ale recensămintelor moderne a fost efectuat în anul 1838 în Ţara Românească. Acesta cuprindea atât caracteristici demografice cât și caracteristici pentru evaluarea stadiului de dezvoltare a agriculturii (suprafeţele cultivate cu cereale, numărul animalelor pe specii, pomicultura, viticultura şi zonele de sericicultură).

      Primul recensământ al populaţiei şi agriculturii, din perioada 1859 – 1860, a fost efectuat de către cele două oficii de statistică din Ţara Românească şi Moldova, după unirea Principatelor Române.

      O deosebită importanţă au prezentat recensămintele animalelor domestice din anii 1900 şi 1916, efectuate cu metode moderne de organizare, recomandate de către Institutul Internaţional de Statistică.

      În anul 1930, Ministerul Agriculturii şi Domeniilor a hotărât să efectueze primul recensământ agricol din ţara noastră, acţiune care a fost abandonată, însă, la cererea Direcţiei recensământului populaţiei pentru a nu afecta pregătitrea şi desfăşurarea Recensământului populaţiei din 29 decembrie 1930.

      Recensământul agricol din anul 1941, care a fost prima lucrare sistematică de acest gen efectuată în România, s-a desfăşurat în cursul lunii aprilie, concomitent cu cel al populaţiei.

      După cel de al doilea război mondial, primul recensământ agricol cu caracter general a fost efectuat în anul 1948.

      Între anii 1951 şi 1989, au fost efectuate numai recensăminte specializate, după cum urmează:
      - recensămintele animalelor domestice, în perioada 1951-1989, care au fost efectuate anual sau la intervale de 4 ani;
      - recensămintele viilor şi pomilor, în anii 1964 şi 1979.

      După anul 1990, primul recensământ general agricol s-a efectuat în anul 2002, urmat de cel din anul 2010.

      Runda 2020 a recensământului general agricol este impusă de obligația României de a respecta legislaţia europeană în domeniul statistic, precum şi recomandările Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, conform cărora fiecare stat membru trebuie să efectueze un recensământ general agricol o dată la 10 ani.

      După anul 2002, în perioadele intercensitare, au fost efectuate anchete structurale în agricultură (micro-recensăminte) în anii 2005, 2007, 2013 si 2016.


    • ⏵ Necesitatea recensământului general agricol, runda 2020 (RGA2020)

      - asigură date statistice comparabile între statele membre UE pentru o serie de variabile cheie din domeniul agriculturii, precum: numărul de exploataţii agricole, suprafaţa totală a terenurilor utilizate pentru agricultură, efectivele de animale pe specii, persoanele care au desfăşurat activităţi agricole, adăposturile pentru animale şi gestionarea dejecţiilor animaliere, dezvoltarea rurală etc;
      - asigură informaţii şi date statistice pentru fundamentarea şi punerea în aplicare a politicilor în domeniul agricol, necesare procesului de participare a României, ca stat membru UE, la Politica Agricolă Comună;
      - constituie baza de eșantionare pentru anchetele structurale de tip selectiv din agricultură, în perioada intercenzitară, precum şi pentru efectuarea altor cercetări statistice specifice (producția vegetală la principalele culturi, efectivele de animale existente la 1 decembrie şi producţia animală, potențialul productiv al viilor etc.).


    • ⏵ Importanța recensământului general agricol, runda 2020

      Recensământul General Agricol, runda 2020, va evidenţia schimbările intervenite de la runda 2010, referitoare la caracteristicile structurale ale exploatațiilor agricole, în ceea ce priveşte situația suprafețelor agricole utilizate, a suprafețelor aflate sub restricţii de mediu, a efectivelor de animale şi adăposturile pentru animale, a persoanelor care au lucrat în agricultură, măsurile de dezvoltare rurală etc.

      Rezultatele Recensământului General Agricol trebuie să răspundă atât cerințelor europene pentru respectarea criteriilor de comparabilitate internaţională, cât și cerințelor naționale, asigurând informații care vor fi utilizate de către decidenți politici, cercetători, fermieri și publicul larg, pentru a înțelege mai bine starea și structura sectorului agricol și impactul agriculturii asupra mediului.

      Recensământul va furniza indicatori statistici pentru monitorizarea și evaluarea Politicii Agricole Comune care, în anul 2018, a sprijinit fermierii europeni cu 58,82 miliarde euro, sumă ce a reprezentat aproape 40% din bugetul global al Uniunii Europene.

      Ca țară cu cele mai multe și printre cele mai mici exploatații agricole , România deține 33% din numărul total de exploatații agricole din UE,cu o dimensiune medie de circa 3,6 ha/exploatație, cu mult mai mică decât dimensiunea medie la nivelul uniunii, de 16,6 ha/exploatație, importanța rezultatelor recensământului agricol devine evidentă pentru fundamentarea Politicii Agricole Comune care să asigure țării noastre un sector agricol rezilient, durabil și competitiv în UE.

      Datele vor permite urmărirea și a unor indicatori statistici de agri-mediu care măsoară impactul agriculturii asupra mediului. Astfel, se vor putea susține dezbateri cu privire la o serie de politici, inclusiv politica agricolă comună, politica de dezvoltare rurală, politicile de mediu și așa-numitul acord verde.

      De asemenea, datele vor contribui la identificarea și aflarea răspunsurilor la o gamă largă de probleme structurale care ar putea ajuta la elaborarea politicilor, cum ar fi:
      - Cine va mai face agricultură în viitor având în vedere structura pe grupe de vârstă a fermierilor?
      - Câte femei mai lucrează în agricultură?
      - Dispar fermele familiale? Devine agricultura dominată de marile întreprinderi?
      - Există o creștere a ponderii agriculturii ecologice?
      - Cum influențează agricultura, atât în mod pozitiv cât și negativ, mediul?
      - Cum se schimbă metodele de producție?


    • ⏵ Etape principale ale RGA2020

      A. Proiectarea infrastructurii și planificarea activităților RGA2020: până la 30 aprilie2021
      - obiective; strategie de organizare; cadrul instituțional;
      - cadrul legal național; buget și surse de finanțare;
      - recrutare și angajare personal pe perioadă determinată;
      - sectorizarea teritoriului localităților pentru recenzare în secții și sectoare de recensământ;
      - dezvoltare cerințe IT pentru colectare și procesare date și diseminare rezultate; proiectare și testare chestionar electronic; pregătire manuale/ghiduri de instrucțiuni recenzori; selectare, recrutare, angajare recenzori; instruiri formatori și recenzori;
      - campanie de promovare; pregătire și operaționalizare centru de informații (call-center).
      B. Activitatea în teren
      - recensământul de probă (octombrie 2020)
      - recensământul propriu-zis (mai – iulie 2021)
      - ancheta de control (august 2021)
      C. Procesarea statistică (validare, corecții, agregare, corelare): mai 2021– martie 2022
      D. Analiza, structurarea și diseminarea rezultatelor: martie – decembrie 2022


  • + Cadrul legal relevant


  • + Cadrul instituțional

    Pregătirea, organizarea şi efectuarea recensământului se realizează de către Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și Ministerul Afacerilor Interne împreună cu structurile teritoriale din subordinea acestora, sub coordonarea şi controlul Comisiei Centrale pentru Recensământ, cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale. Atribuțiile specifice fiecărei entități sunt prevăzute în OUG nr.22/2020 privind recensământul general agricol din România runda 2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.177/2020.

    Pentru efectuarea recensământului general agricol runda 2020 în bune condiții și pentru respectarea termenelor de finalizare a fiecărei activități prevăzute în programul general de organizare și efectuare a recensământului au fost create structuri de lucru la nivel central (Comisia Centrală și Secretariatul Tehnic Central) și la nivel teritorial (Comisii județene și secretariate tehnice județene, precum și comisii locale) cu atribuții specifice prevăzute de asemenea în OUG nr. 22/2020, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.177/2020.


  • + Personalul de recensământ din teritoriu
      Personalul de recensământ este format din:
    • Recenzor – persoana care realizează interviul la fiecare exploataţie agricolă şi completează cu date şi informaţii chestionarul electronic. Recenzorul va primi o tabletă pe care vor fi încărcate informațiile cheie de idenificare a exploatațiilor din sectorul de recensământ atribuit, precum și o listă cu exploatațiile care vor fi recenzate cu date de identificare cât mai complete.
    • Recenzor şef (supervizor) – persoana care coordonează şi răspunde de activitatea recenzorilor dintr-o secţie de recensământ. Pe lângă activitățile administrative și organizatorice, recenzorul șef are și rol de supervizor în aplicația de colectare a datelor, fiind responsabil de monitorizarea colectării datelor, validarea și acceptarea chestionarelor completate de către recenzorii din subordine.
    • Coordonator (observator) – persoana care coordonează activitatea recenzorilor şefi şi acordă asistenţă tehnică pentru completarea, colectarea şi verificarea chestionarelor. Pe lângă activitățile administrative și organizatorice, coordonatorul are și rol de observator în aplicația de colectare a datelor, fiind responsabil de monitorizarea activității de recenzare la nivel de județ.


  • + Colectarea datelor

    • ⏵ Unitatea de observare

      Unitatea de observare este exploatația agricolă sau ferma, definită - conform regulamentului UE - ca o unitate tehnico-economică de sine stătătoare, cu o gestiune unică şi care desfăşoară activităţi agricole prin utilizarea suprafeţelor agricole şi/sau creşterea animalelor sau activităţi de menţinere a terenurilor agricole în bune condiţii agricole şi de mediu, fie ca activitate principală, fie ca activitate secundară atât din mediul rural cât si din mediul urban.

      La recensământ se înregistrează exploataţiile în care se desfăşoară activităţi agricole, indiferent de statutul juridic şi de modul de deţinere a terenului.

      Exploataţia agricolă sau ferma, în funcţie de statutul său juridic, poate fi exploataţie agricolă fără personalitate juridică sau exploataţie agricolă cu personalitate juridică, în care se desfăşoară activităţi agricole prin utilizarea suprafeţelor agricole şi/sau deţinerea de efective de animale şi care obţin produse agricole şi/sau păstrează suprafeţele în bune condiţii agricole şi de mediu.

      Sectorizarea teritoriului în secții și sectoare de recensământ a avut în vedere „unitatea de observare” prevăzută de Regulamentul UE și metodologiile Eurostat, respectiv exploatația agricolă, așa cum este definită.


    • ⏵ Date și informații statistice colectate

      Datele și informațiile colectate la recensământul general agricol 2020 caracterizează structura exploatațiilor agricole din România în condiții de comparabilitate metodologică la nivel european și răspund atât cerințelor naționale, cât și celor europene.

      Datele sunt structurate pe capitole și se referă la:
      - Informații generale privind exploatația agricolă – localizarea exploatațiilor agricole în teritoriu, statutul juridic al exploatațiilor agricole, date de identificare;
      - Modul de utilizare a terenului (anul agricol 2019 – 2020) – pe tipuri de culturi agricole și pe categorii de suprafețe (teren arabil, grădini familiale, pășuni și fânețe permanente, culturi permanente, suprafața agricolă utilizată în sere și solarii)
      - Efective de animale (la 31 decembrie 2020) – structurate pe principalele specii de animale, pe categorii de greutate, destinație și vârste
      - Adăposturi pentru animale (la 31 decembrie 2020) – structurate pentru principalele specii de animale;
      - Utilizarea nutrienților și gestionarea dejecțiilor animaliere (anul calendaristic 2020) – modul de utilizare, aplicare și stocare;
      - Agricultură ecologică (sector vegetal – anul agricol 2019 - 2020 și sector animalier – la 31 decembrie 2020) – pentru culturile principale și specii de animale, certificate ecologic și aflate în conversie, conform legislației în vigoare;
      - Persoane care au lucrat în agricultură (anul agricol 2019 – 2020) – toate persoanele care au desfășurat activități agricole în perioada de referință, total număr de zile lucrate;
      - Alte activități aducătoare de venituri (anul agricol 2019 – 2020) – activitățile care se desfășoară, pe lângă cele agricole, în cadrul exploatațiilor agricole și care reprezintă sursă de venit;
      - Dezvoltare rurală (ultimii 3 ani) – metodele detaliate privind dezvoltarea rurală;
      - Alte informații – suprafața agricolă utilizată, proprietate a cetățenilor străini (anul agricol 2019 – 2020), informații generale privind vânzări de produse agricole către diferite segmente de piață, distribuția suprafeței agricole utilizate (anul agricol 2019 – 2020) pe județe, completitudinea chestionarului.


    • ⏵ Momentul şi perioada de referinţă

      Momentul şi perioada de referinţă (aceleași în toate statele membre UE)

      - anul agricol 2020 (1 octombrie 2019 – 30 septembrie 2020) – pentru variabilele privind terenurile și persoanele care au lucrat în agricultură şi anul calendaristic 2020 pentru gestionarea dejecţiilor animaliere;
      - data de 31 decembrie 2020 – pentru variabilele privind efectivele de animale;
      - ultimii trei ani (2018-2020) – pentru măsurile de dezvoltare rurală.

      Deși colectarea datelor se realizează în anul 2021, momentul și perioada de referință ale recensământului agricol sunt legate de runda 2020 și ca atare denumirea este RGA2020 sau RGA runda 2020.


    • ⏵ Perioada de colectare a datelor

      Perioada de colectare a datelor: 10 mai – 31 iulie 2021


    • ⏵ Metoda de colectare a datelor

      Metoda de colectare a datelor: interviu față în față cu capul/şeful exploataţiei agricole sau cu o altă persoană din cadrul acesteia, care poate furniza informaţiile solicitate.Datele vor fi înregistrate electronic, utilizând o aplicație IT de colectare a datelor (chestionar electronic) instalată pe un echipament IT portabil (tabletă).

      Aplicația pentru colectarea datelor RGA2020 este realizată cu Survey Solution, software al Băncii Mondiale, în cadrul proiectului Consolidarea Sistemului Statistic Național și modernizarea proceselor de producție statistică pentru efectuarea recensămintelor naționale (CONRENA) - Cod SIPOCA 598/cod MySMIS 127577/nr. contract finanțare 430/17.09.2019.


    • ⏵ Precizări privind tehnica intervievării ce trebuie aplicată de către recenzor

      Tehnica intervievării presupune ca recenzorul să aibă în vedere următoarele:
      - Datoria de a-şi prezenta calitatea oficială de personal de recensământ, prin prezentarea legitimaţiei la începutul vizitei în fiecare exploataţie agricolă cu și fără personalitate juridică.
      - Intervievarea unei persoane competente din cadrul exploataţiei agricole, de preferinţă capul/șeful exploataţiei agricole sau un alt membru adult al acesteia, care are capacitate deplinǎ de exerciţiu.
      - Evitarea realizării interviului în faţa unor persoane ce nu aparţin exploataţiei agricole, cu explicarea faptului că informaţiile sunt confidenţiale şi vor fi utilizate numai în scopuri statistice.
      - Pentru a obţine răspunsuri exacte şi sincere, întrebările se vor formula clar şi vor fi adresate în mod politicos.
      - În cazul întrebărilor cu mai multe variante de răspuns, se va prezenta persoanei intervievate lista completă a acestora, în scopul alegerii variantei corecte.
      - Nu se întrerupe persoana intervievată înainte ca aceasta să termine formularea răspunsului, chiar dacă ezită (această ezitare se poate datora faptului cǎ respondentul încearcă să-şi amintească diferite aspecte legate de informaţiile solicitate).
      - Dacă se observă că persoana intervievată oferă un răspuns nehotărât, se asigură că a înţeles întrebarea; aceasta nu trebuie contrariată punându-se la îndoială răspunsul său.
      - Înscrierea răspunsurilor aşa cum au fost furnizate de către persoana intervievată.
      - Se mulţumeşte persoanei intervievate pentru timpul acordat şi informaţiile furnizate


    • ⏵ Instrumentarul statistic

      - Chestionar statistic pentru colectarea datelor (model pentru informare, extras din aplicația de colectare electronică)
      - Manualul recenzorului


  • + Confidențialitatea datelor

    Informarea persoanei cu privire la RGA 2020 referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2016/679 (RGPD)

    Norme de confidențialitate în statistică (.pdf)

    Angajament de confidentialitate (al personalului statistic si al personalului care colectează datele)

    Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European si al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (regulamentul general privind protecția datelor)

    Legea nr.190 din 18 iulie 2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului(UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (regulamentul general privind protecția datelor)


  • + Recensământul agricol de probă

    CE ESTE RECENSĂMÂNTUL AGRICOL DE PROBĂ?

    În etapa de pregătire a Recensământului General Agricol s-a desfășurat un recensământ de probă, în scopul verificării practice și îmbunătățirii aspectelor organizatorice și tehnice prin care a fost evaluată claritatea întrebărilor incluse în chestionar și au fost testate procedurile și instrumentarul de colectare a datelor de la exploatațiile agricole.

    Testarea a asigurat faptul că noua rundă a Recensământului General Agricol, pentru care colectarea datelor în anul 2021, va fi bine organizată, se va desfășura în bune condiții și va permite obținerea unor rezultate statistice de calitate, necesare atât pentru susținerea programelor și politicilor agricole europene cât și a celor naționale.

    CÂND S-A DESFĂȘURAT?

    Colectarea datelor la recensământul agricol de probă a avut loc în perioada 12-23 octombrie 2020.

    CUM S-A DESFĂȘURAT?

    Având în vedere condițiile diferite la nivelul țării privind evoluția ratei de infectare cu virusul Sars-Cov2, s-au impus o serie de măsuri care să limiteze riscul de infectare atât al angajaților direcțiilor teritoriale de statistică cât și al reprezentanților explotațiilor agricole. Astfel, mărimea eșantionului (numărul de exploatații selectate) și modalitatea de colectare a datelor s-a adaptat în funcție de situația generată de rata infectării cu Sars-Cov2 de la nivelul fiecărui județ, inclusiv în localitățile selectate pentru recensământul de probă.

    Colectarea datelor a fost realizată de către reprezentații direcțiilor teritoriale de statistică, prin interviu, astfel:

      - pentru unitățile cu personalitate juridică selectate
    • față în față, la sediile unităților cu personalitate juridică;
    • telefonic.
      - pentru exploatațiile agricole fără personalitate juridică selectate
    • față în față, la domiciliile capilor exploatațiilor agricole;
    • față în față la sediul primăriei, cu programarea prealabilă a capilor exploatației agricole astfel încât să fie asigurate măsurile de protecție împotriva răspândirii infecției cu Sars-Cov2;
    • telefonic.

    Coordonatele GIS aferente exploatațiilor agricole selectate au fost colectate, acolo unde a fost posibil, prin deplasare la sediul/domiciliul exploatației agricole, fără contact direct între recenzor și reprezentanți ai exploatației agricole.

    În cazul recenzării față în față la sediul/domiciliul exploatației sau la sediile primăriilor, recenzorii au purtat masca și s-au asigurat că toate condițiile de distanțare fizică sunt respectate astfel încât să nu existe pericolul transmiterii virusului cu ocazia interviului pentru recensământul de probă.

    CINE A PARTICIPAT?

    Reprezentanții a circa 4.500 de exploatații agricole cu și fără personalitate juridică, selectați aleatoriu din toată țara, după metode științifice.


  • + Video

    Materiale de promovare

    Răspunsul tuturor la recensământ face diferența! Pentru a produce statistici de calitate, avem nevoie de informații corecte de la toți fermierii - indiferent de dimensiunea economică a exploatațiilor agricole. Statisticile produse de INS sunt instrumente pentru decidenți și pot face diferențe pozitive între comunitățile locale.

    În plus, răspunsurile la recensământ sunt obligatorii și protejate de lege, fiind utilizate doar în scopuri statistice.

    Afis RGA runda 2020

    Pliant RGA runda 2020

    Video RGA runda 2020


  • + Call-center

    Operațional în perioada 10 mai – 31 iulie 2021, de luni până sâmbătă (cu excepția sărbătorilor legale), între orele 8.00 - 20.00

    Număr telefon pentru recenzori, recenzori șefi, coordonatori: 021 414.47.10
    Număr telefon pentru reprezentanții exploatațiilor agricole: 021 414.47.11
    (numere cu tarif normal în rețeaua Telekom)

    E-mail: rga2020@insse.ro


Reviziuirea majora a conturilor nationale 2024 Anunt - Schimbare an de baza pentru indicatorii statistici pe termen scurt