Misiunea Institutului Naţional de Statistică

Institutului Naţional de Statistică are misiunea de a satisface nevoile de informare ale tuturor categoriilor de utilizatori de date şi informaţii statistice, prin colectarea, producerea şi diseminarea datelor în conformitate cu Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România Nr. 226/2009, cu Regulamentul (CE) Nr. 223/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene şi cu Codul European de Practici în Statistică, necesare pentru fundamentarea deciziilor privind dezvoltarea economică şi socială a ţării şi pentru cunoaşterea şi informarea opiniei publice asupra realităţilor societăţii româneşti.

Viziunea Institutului Naţional de Statistică

Institutului Naţional de Statistică, în calitate de principal producător de date statistice oficiale, responsabil de coordonarea tuturor activităţilor la nivel naţional privind dezvoltarea, elaborarea şi difuzarea statisticilor europene, este orientat către atingerea, într-o perspectivă apropiată, a unor performanţe metodologice şi tehnice funcţionale, recunoscute pe plan intern şi internaţional, situate la un nivel comparabil cu performanţele celor mai avansate institute naţionale de statistică din statele membre ale UE.

Principii ce guvernează misiunea şi viziunea INS:

  • Orientarea către utilizator;
  • Angajamentul conducerii INS;
  • Eficienţa în raport cu procesele statistice;
  • Îmbunătăţirea continuă a activităţii de statistică oficială;
  • Angajamentul cu privire la calitatea produselor statistice;
  • Accesibilitatea datelor şi informaţiilor statistice;
  • Cooperarea în domeniul statisticii oficiale;
  • Respectarea nevoilor furnizorilor de date;
  • Implementarea sistematică a managementului calităţii în statistică;
  • Satisfacerea cerinţelor colective şi individuale ale personalului INS.

Principiile Fundamentale ale Statisticii Oficiale, 30 de ani de la adoptare (interviu - partea a III-a)

Anunturi

În 1992, Comisia Economică ONU pentru Europa a adoptat Principiile Fundamentale ale Statisticii Oficiale (#FPOS30). Doi ani mai târziu, in 1994, principiile au fost agreate la nivel global, aprobate fiind de Comisia de Statistică / ONU. Consiliul Economic și Social ONU le-a avizat favorabil în 2013. Cea mai înaltă recunoaștere la nivel politic a avut loc în 2014 când principiile au fost adoptate de Adunarea Generală ONU. O echipă de vizionari, printre care și colegul nostru Ilie Dumitrescu, au gândit și pus pe hârtie cele 10 principii.
Cu prilejul celebrării a 30 de ani de la adoptare, am surprins gândurile domnului Ilie Dumitrescu, director de cabinet al președintelui INS și co-fondator al Principiilor Fundamentale ale Statisticilor Oficiale (#FPOS30), sub forma unui interviu postat în 3 părți.
Astăzi, vom publica a treia parte a interviului.
 
Puteți să relevați din activitatea dumneavoastră proprie aspecte specifice de natură să fi creat dificultăți în implementarea în plan național a principiilor fundamentale, respectiv să faciliteze asumarea lor de către societate și implicit de către factorul politic?
Răspuns: Este interesantă această întrebare. Răspunsul la ea l-am prezervat de-a lungul timpului, dar simt satisfacția sa-l expun astazi, pentru prima dată. Astfel, nu numai la noi, dar și practic în multe țări, dupa cunoștința mea, statistica oficială este coordonată administrativ de guvern, prim ministru, un minister, etc, în principal în scopul asigurării oportunităților de susținere a intereselor statisticii prin intermediul unor astfel de exponenți, îndeosebi în zona asigurării resurselor. Aceast mecanism era prezent atât înainte de ’90 și este prezent și astăzi. Am spus mai înainte ca rolul acestor coordonatori și chiar a unor zone mai largi de autorități, să zicem, publice, era bine definit, semnificând folosirea statisticii ca instrument politic. Astăzi, rolul unui astfel de coordonator, așa cum îl percepem cu toții, este mai mult formal vizând, în principal acordarea de sprijin și, în nici într-un caz, alternativa amestecului în treburile interne ale statisticii, începând cu independența profesională și terminând cu dirijarea și intervenția în metodele și tehnicile statistice și respectiv a modalităților și opțiunilor în ce privește diseminarea datelor statistice. Procesul de generalizare a principiilor și, mai ales, de convingere a autorităților politice asupra asumării și respectării acestora a fost unul destul de îndelungat, în cazul nostru, fiind vorba de schimbare de mentalitate a unora dintre notabilitățile politice aflate sub umbrela “protectoare a schimbării la față”.
Un astfel de coordonator al statisticii cu rang de ministru în perioada de început a tranziției a cerut șefului statisticii de atunci să i se formuleze în scris rolul oficiului de statistică al UE, prezentarea în linii generale a CV-ului directorului general al Eurostat, implicit, în măsura posibilului, a viziunilor sale asupra statisticii oficiale naționale.
Mi s-a încredințat de către președintele INS să elaborez o astfel de notă spre a fi luată la cunoștință în speța respectivă de către coordonator care urma să facă o vizită la Eurostat.
Coordonatorul, al carui nume este de prisos sa-l expun, a fost șocat de faptul că Eurostat-ul în general și directorul său general în special, i.e. Yves Franchet, sunt în mod ferm convinși și acționează în consecință asupra respectării principiilor de funcționare a statisticii oficiale în condițiile societății democratice, implicit a societății noastre, având consistența de bază în respectarea independenței profesionale și a neamestecului factorului politic în atribuțiile de bază ale statisticii.
Șocul provocat a fost urmat vehement de acțiuni de condamnare a însăși esenței unor astfel de “precepte”, negăsind niciun motiv în care influența și implicarea directă a lui în guvernanța statistică să nu poată fi exercitată. Mai mult, în ceea ce mă privește, a impus să fiu retrogradat din funcție și mutat disciplinar într-o direcție de statistică teritorială. Lucrurile au fost repuse în ordine doar la intervenția unor personalități din zona universitar - academică care au demonstrat că o astfel de măsură ca și altele asemenea din partea susnumitului sunt de natură să readucă în circuit standardele vechi improprii statisticii democratice la care a aderat și România.