Misiunea Institutului Naţional de Statistică

Institutului Naţional de Statistică are misiunea de a satisface nevoile de informare ale tuturor categoriilor de utilizatori de date şi informaţii statistice, prin colectarea, producerea şi diseminarea datelor în conformitate cu Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România Nr. 226/2009, cu Regulamentul (CE) Nr. 223/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene şi cu Codul European de Practici în Statistică, necesare pentru fundamentarea deciziilor privind dezvoltarea economică şi socială a ţării şi pentru cunoaşterea şi informarea opiniei publice asupra realităţilor societăţii româneşti.

Viziunea Institutului Naţional de Statistică

Institutului Naţional de Statistică, în calitate de principal producător de date statistice oficiale, responsabil de coordonarea tuturor activităţilor la nivel naţional privind dezvoltarea, elaborarea şi difuzarea statisticilor europene, este orientat către atingerea, într-o perspectivă apropiată, a unor performanţe metodologice şi tehnice funcţionale, recunoscute pe plan intern şi internaţional, situate la un nivel comparabil cu performanţele celor mai avansate institute naţionale de statistică din statele membre ale UE.

Principii ce guvernează misiunea şi viziunea INS:

Orientarea către utilizator;
Angajamentul conducerii INS;
Eficienţa în raport cu procesele statistice;
Îmbunătăţirea continuă a activităţii de statistică oficială;
Angajamentul cu privire la calitatea produselor statistice;
Accesibilitatea datelor şi informaţiilor statistice;
Cooperarea în domeniul statisticii oficiale;
Respectarea nevoilor furnizorilor de date;
Implementarea sistematică a managementului calităţii în statistică;
Satisfacerea cerinţelor colective şi individuale ale personalului INS.

Principiile Fundamentale ale Statisticii Oficiale, 30 de ani de la adoptare (interviu - partea a II-a)

14/06/2022 - 4:54pm

Anunturi

În 1992, Comisia Economică ONU pentru Europa a adoptat Principiile Fundamentale ale Statisticii Oficiale (#FPOS30). Doi ani mai târziu, in 1994, principiile au fost agreate la nivel global, aprobate fiind de Comisia de Statistică / ONU. Consiliul Economic și Social ONU le-a avizat favorabil în 2013. Cea mai înaltă recunoaștere la nivel politic a avut loc în 2014 când principiile au fost adoptate de Adunarea Generală ONU. O echipă de vizionari, printre care și colegul nostru Ilie Dumitrescu, au gândit și pus pe hârtie cele 10 principii.
Cu prilejul celebrării a 30 de ani de la adoptare, am surprins gândurile domnului Ilie Dumitrescu, director de cabinet al președintelui INS și co-fondator al Principiilor Fundamentale ale Statisticilor Oficiale (#FPOS30), sub forma unui interviu ce va fi postat în 3 părți, și anume în 10, 14 și 17 iunie. Astăzi vom publica a II-a parte a interviului.

Desigur, ne dăm seama că aspectele discutate din 1953 (momentul înființării Conferinței Statisticienilor Europeni) și pâna în 1990 au scos în evidență numeroase probleme specifice, nedorind să insistați asupra lor. Imediat însă după ’90 s-a pus, în mod firesc, problema reunirii sub un cadru comun a abordărilor statistice corespunzător cadrului democratic, devenind o paradigmă comună atât țărilor foste comuniste cât și celor, firește, democratice prin tradiție.

Cum s-a ajuns, în aceste circumstanțe, la abordarea și crearea unui cadru comun care să permită generalizarea unor principii de funcționare a sistemului statistic valabil pentru toate țările?
Răspuns: Problematica a fost abordată încă din primul an, 1990, care a marcat schimbarea regimului politic din fostele țări socialiste într-unul demcoratic printr-o decizie adoptată la cea de-a 38-a sesiune a Conferinței Statisticienilor Europeni în care s-a specificat necesitatea ca “în toate țările și în mod deosebit în țările în tranziție să se elaboreze și să se instituționalizeze principii fundamentale pentru statisticile oficiale aplicabile în toate țările”. Mai mult, în concret, în reuniunile ce au urmat, delegația Poloniei condusă de Josef Olenski, a propus un proiect detaliat, formulând un set de principii, argumentat în baza unor criterii și rațiuni convingătoare, ceea ce, în mod firesc, a suscitat ample dezbateri. Nu totul a decurs lin, fără impedimente, astfel încât să se ajungă la un numitor comun. Ba aș spune că s-au manifestat discuții, uneori controversate. Unele delegații ale țărilor occidentale erau de părere chiar că instituționalizarea unor principii și norme generale nu este neapărat necesară, pentru că însăși sistemul democratic presupune funcționarea fără restricții a acestor principii care, în societățile lor, funcționează de la sine. Se întelege că asemenea puncte de vedere se cantonau în special în jurul sintagmei “independența statisticii”. Țările foste comuniste insistau cu mai multă aplecare asupra instituirii setului de principii și valori nu atât în măsură să-i convingă pe statisticienii din țările lor, ceea ce se plia întrutotul propriilor interese, cât, în special, să convingă și să determine asumarea unor astfel de principii vis a vis de statistica oficială din partea autorităților politice care, pană atunci, desigur, în structurile anterioare democrației, erau ferm atașate opțiunii de a-și impune viziunile dictatoriale subordonate preceptului politic în toate domeniile, inclusiv în cel al statisticii. Ca o remarcă particulară pe care doresc să o fac este faptul că, desemnată să servească scopului urmăririi și relevării îndeplinirii planului de dezvoltare economica, statistica, cel putin în cazul nostru, al României, trebuia să se adapteze, conceptual și, chiar tehnic și normativ, metodologiei de plan și nu invers. Orientată spre realizarea și depășirea aproape necondiționată a planurilor de dezvoltare, sub imperiul îmbunatățirii metodologiei planului, se identificau diverse activitați și standarde de plan care, depășindu-le pe cele vechi, să genereze surplusuri în sfera evaluării statistice rezultatelor activității economice.