Misiunea Institutului Naţional de Statistică

Institutului Naţional de Statistică are misiunea de a satisface nevoile de informare ale tuturor categoriilor de utilizatori de date şi informaţii statistice, prin colectarea, producerea şi diseminarea datelor în conformitate cu Legea organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România Nr. 226/2009, cu Regulamentul (CE) Nr. 223/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11 martie 2009 privind statisticile europene şi cu Codul European de Practici în Statistică, necesare pentru fundamentarea deciziilor privind dezvoltarea economică şi socială a ţării şi pentru cunoaşterea şi informarea opiniei publice asupra realităţilor societăţii româneşti.

Viziunea Institutului Naţional de Statistică

Institutului Naţional de Statistică, în calitate de principal producător de date statistice oficiale, responsabil de coordonarea tuturor activităţilor la nivel naţional privind dezvoltarea, elaborarea şi difuzarea statisticilor europene, este orientat către atingerea, într-o perspectivă apropiată, a unor performanţe metodologice şi tehnice funcţionale, recunoscute pe plan intern şi internaţional, situate la un nivel comparabil cu performanţele celor mai avansate institute naţionale de statistică din statele membre ale UE.

Principii ce guvernează misiunea şi viziunea INS:

  • Orientarea către utilizator;
  • Angajamentul conducerii INS;
  • Eficienţa în raport cu procesele statistice;
  • Îmbunătăţirea continuă a activităţii de statistică oficială;
  • Angajamentul cu privire la calitatea produselor statistice;
  • Accesibilitatea datelor şi informaţiilor statistice;
  • Cooperarea în domeniul statisticii oficiale;
  • Respectarea nevoilor furnizorilor de date;
  • Implementarea sistematică a managementului calităţii în statistică;
  • Satisfacerea cerinţelor colective şi individuale ale personalului INS.

Nivelul datoriei și deficitului guvernamental

NIVELUL DATORIEI SI DEFICITULUI GUVERNAMENTAL CONFORM TRATATULUI DE LA MAASTRICHT

 

Pentru a accesa tabelele privind notificarea datoriei si deficitului guvernamental apasati aici.

Pentru a accesa Inventarul consolidat de surse si metode privind Procedura Deficitului Excesiv (PDE):   Anexa A | Anexa B

LISTA COMPANIILOR RECLASATE ÎN SECTORUL ADMINISTRAŢIILE PUBLICE - S13 Click aici   Explicatii test 50% cf. SEC 2010

Implementarea principalelor schimbari metodologice prevazute de SEC2010 cu impact asupra deficitului si datoriei publice

Pentru a accesa tabelele din cadrul Programului de transmisie SEC 2010:

- pentru Tabelul 2 apasaţi aici!;
- pentru Tabelul 9 apasaţi aici!;
- pentru Lista taxelor naţionale apasaţi aici!;
- pentru Tabelul 11 apasaţi aici!;
- pentru Tabelul 25 apasaţi aici!.

La capitolul “Politica economică şi financiara”, Secţiunea “Politica economica”, articolul 104 (ex.art.104c) din Tratatul de instituire al Uniunii Europene se prevede:

1.     " Statele membre evită deficitele publice excesive.

2.     Pentru a identifica erorile evidente, Comisia supraveghează evoluţia situţiei bugetare şi a nivelului datoriei publice în statele membre. Comisia examinează în special dacă disciplină bugetară a fost respectată, pe baza următoarelor doua criterii:

  1. Dacă raportul între deficitul public planificat sau realizat şi produsul intern brut depăşeşte o valoare de referinţă, cu exceţia cazului în care: - raportul s-a diminuat în mod semnificativ şi constant şi atinge un nivel apropiat de valoarea de referinţă, sau - depăşirea valorii de referinţă este excepţională şi temporară şi respectivul raport se menţine aproape de valoarea de referinţă;
  2. Dacă raportul între datoria publică şi produsul intern brut depăşeşte o valoare de referinţă, cu excepţia cazului în care acest raport se diminuează suficient şi se apropie de valoarea de referinţă într-un ritm satisfăcător.”

Conform Protocolului privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexa la Tratat, valorile de referintă ale celor doua criterii sunt:

  • 3% pentru raportul dintre deficitul public prevăzut sau real şi produsul intern brut la preţurile pieţei;
  • 60% pentru raportul dintre datoria publică şi produsul intern brut la preţurile pieţei.

Totodata, în Protocol se prevede ca statele membre notifică periodic Comisiei deficitele prevăzute şi reale, precum şi nivelul datoriei lor.

In perioada de preaderare, începând cu anul 2001, România a transmis Notificarea deficitului si datoriei guvernamentale, cu titlu de exerciţiu, o singură dată pe an. După aderare, obligaţia de transmitere, conform Regulamentului UE nr. 3605/1993, este de doua ori pe an, respectiv la 31 martie şi 30 septembrie.

Tabelele raportate în cadrul Notificării deficitului şi datoriei guvernamentale au următorul format:

Tabelul 1 cuprinde un sumar al celor mai importanţi indicatori: necesarul net/capacitatea netă de finanţare pentru sectorul administraţiei publice şi subsectoarele acestuia; datoria sectorului administraţiei publice detaliată pe instrumente; dobânzile care trebuie plătite de administraţia publică; formarea brută de capital fix a administraţiei publice şi produsul intern brut. 
Acest tabel este elaborat de Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Finanţelor Publice şi Comisia Natională de Prognoză.

Tabelele 2 (2A, 2B, 2C şi 2D) conţin elementele de ajustare care asigură legatura dintre deficitul administraţiei publice (aprobat la nivel naţional de către Parlament) şi necesarul net/capacitatea netă de finanţare conform SEC 2010, pentru fiecare din subsectoarele administraţiei publice. Deficitul administraţiei publice trebuie să fie ajustat cu operaţiuni efectuate în afara bugetului, dar care din punctul de vedere al contabilităţii naţionale sunt parte a operaţiunilor administraţiei publice. De asemenea, deficitul administraţiei publice trebuie să fie corectat atât cu acele operaţiuni care în contabilitatea naţională sunt considerate operaţiuni financiare şi nu au impact asupra necesarului net/capacităţii nete de finanţare conform SEC 2010 (de exemplu, împrumuturi acordate de administraţia publică societăţilor nefinanciare), cât şi cu operaţiunile care în contabilitatea naţională sunt considerate cheltuieli şi au impact asupra necesarului net/capacităţii nete de finanţare conform SEC 2010 (de exemplu, injecţiile de capital). Aceste tabele sunt elaborate de Ministerul Finanţelor Publice.

Tabelele 3 (3A, 3B, 3C, 3D, 3E) cuprind ajustările care trebuie făcute pentru a arăta corelaţia dintre evoluţia necesarului net/capacităţii nete de finanţare şi variaţia datoriei brute a administraţiei publice. Cu toate că variaţia datoriei brute în cursul perioadei de referinţă reflectă în mare masură deficitul înregistrat în acea perioadă, cei doi indicatori pot avea evoluţii diferite. De exemplu, pentru un deficit dat (cheltuieli mai mari decât veniturile), achiziţii mai mari de active financiare conduc la un necesar mai mare de finanţare, deci la o variaţie mai mare a datoriei publice. 
Aceste tabele sunt elaborate de Banca Nationala a Romaniei, pe baza datelor furnizate de Ministerul Finanţelor Publice care sunt verificate şi completate cu informaţii din statisticile elaborate în Banca Naţională a României (statistici monetare, statistici ale sectorului extern).

Tabelul 4 conţine informaţii suplimentare: soldul creditelor comerciale acumulate de administraţia publică faţă de furnizorii de bunuri şi servicii şi sume din datoria externă utilizate pentru finanţarea proiectelor de investiţii (informaţii produse de Ministerul Finanţelor Publice şi utilizate de Banca Naţională a României la elaborarea conturilor financiare şi a statisticilor sectorului extern), mărimea şi motivele diferenţelor substanţiale (dacă există) între valoarea nominală şi cea actuală a datoriei publice (informaţii produse de Ministerul Finanţelor Publice) şi venitul naţional brut (elaborat de Institutul Naţional de Statistică).

Responsabilităţile instituţionale în cadrul Notificării deficitului şi datoriei guvernamentale au fost stabilite prin Protocolul de cooperare privind dezvoltarea Sistemului Naţional pentru Statistica Finanţelor Guvernamentale, încheiat între Ministerul Finanţelor Publice, Institutul Naţional de Statistică (cu rol de coordonator la nivel naţional), Banca Naţională a României şi Comisia Naţională de Prognoză.

 

Tabelele conform Programului de transmisie SEC 2010 sunt structurate astfel:
Tabelul 2 cuprinde un set complet al conturilor nefinaciare pe total sector Administraţiile publice (S.13) şi pe subsectoare (administraţii centrale, locale şi securitate socială) , prezentând principalele tranzacţii şi solduri de la valoarea adăugată brută la capacitatea/necesarul net de finanţare – B.9.
Tabelul 9 cuprinde o detaliere a taxelor şi contribuţiilor sociale pe tipuri de taxe şi contribuţii sociale primite de fiecare subsector al administraţiilor publice;
Lista naţională de taxe cuprinde o detaliere a taxelor şi contribuţiilor sociale conform clasificaţiei economice naţionale pe total sector şi pe subsectore ale administraţiilor publice;
Tabelul 11 cuprinde cheltuielile administraţiilor publice pe funcţii COFOG şi tipuri de tranzacţii pe total sector şi subsectoare ale administraţiilor publice la nivel de diviziune (COFOG 1) şi grupă (COFOG 2);
Tabelul 25 cuprinde cheltuielile şi veniturile trimestriale transpuse pe tranzacţii conform SEC 2010, atât pe total sector cât şi pe subsectoare ale administraţiilor publice.

 


Ultima actualizare: 25 aprilie 2024