Metadate	Sporul natural al populaţiei
Definiţie	Sporul natural reprezintă diferenţa dintre numărul născuţilor-vii şi numărul persoanelor decedate, în anul de referinţă.
Data - ultima actualizare a metodologiei / metadatelor	2021
Unitate de măsură	persoane
Simbol
Metoda de calcul	Sporul natural al populaţiei se calculează scăzând numărul persoanelor decedate în perioada de referinţă din numărul născuţilor-vii din aceeaşi perioadă de referinţă.
Formula de calcul	unde: = Sporul natural al populaţiei = numărul născuţilor-vii = numărul decedaţilor
Date necesare	Numărul născuţilor-vii cu domiciliul în România, în anii 2005-2011 Numărul născuţilor-vii cu reşedinţa obişnuită în România, în anii 2012-2020 Numărul decedaţilor cu domiciliul în România, în anii 2005-2011 Numărul decedaţilor cu reşedinţa obişnuită în România, în anii 2012-2020
Surse de date	INS: Cercetarea statistică privind mortalitatea INS: Cercetarea statistică privind natalitatea
Tipul de cercetare	Cercetare statistică exhaustivă
Nivelul de agregare	Macroregiuni, regiuni de dezvoltare, judeţe şi medii de rezidenţă
Detalii cu privire la cercetarea statistică	http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP214A http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=POP214B
Informaţii privind calitatea datelor:
1. Evaluarea generală a exactităţii şi comparabilităţii
Descrierea de categorii de calitate la următorul link: clase de calitate doc) A B C Indicatorul urmează să fie dezvoltat
2. Obiectivul şi relevanţa indicatorului:
Obiectiv: Sporul natural al populaţiei măsoară creşterea sau scăderea populaţiei datorată exclusiv naşterilor sau deceselor. Relevanţă: Sporul natural al populaţiei este unul dintre cei doi indicatori care servesc la calculul populaţiei, alături de sporul migratoriu al populaţiei.
3. Disponibilitatea datelor:
Ultima actualizare: 07.10.2021 Datele cele mai vechi: 1990 Cele mai recente date: 2020
4. Acurateţea generală
Mare	Statisticile privind mortalitatea şi natalitatea sunt obţinute din cercetări statistice exhaustive bazate exclusiv pe date administrative. Pentru cercetările statistice care compun fenomenul nu sunt admise valori lipsă la imputare.
Restricţionată/limitata (surse, erori, metodologie, etc)
5. Comparabilitatea între judeţe/ regiuni
Mare	Datele sunt obţinute din cercetări statistice exhaustive care au ca sferă de cuprindere toată ţara.
Restricţionată/limitata (surse, erori, metodologie, etc)
6. Comparabilitatea în timp
Mare	Datele referitoare la decese sunt colectate în formatul curent începând cu anul 1994, în care a fost implementată Clasificarea Internaţională a Maladiilor-Revizia a 10-a, elaborată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Restricţionată/limitata (surse, erori, metodologie, etc)
7. Perspectiva de dezvoltare pentru îmbunătăţirea calităţii acestui indicator (inclusiv, pe cât posibil, o indicaţie a sarcinii asupra statelor membre şi a respondenţilor).
nu este cazul.
8. Contribuţia la coerenţa setului / potenţialul de a beneficia de o analiză politică integrată
Este un fapt ca evoluţiile demografice în România sunt îngrijorătoare, cu trenduri negative pe termen lung. Consecinţele acestor evoluţii sunt considerabile în toate domeniile vieţii economico-sociale (forţă de muncă, educaţie şi formare profesională, servicii sociale şi de sănătate, dezvoltare regională etc.). Efectele demografice şi economice pe termen lung ale scăderii masive a natalităţii vor apărea după anii 2025-2030, atunci când generaţiile reduse născute după 1990 vor ocupa poziţia centrală în segmentul reproductiv şi cel activ economic ale populaţiei ţării. La 100 persoane adulte (15-64 ani) vor reveni 34 de persoane vârstnice (65 de ani şi peste) în anul 2030 şi 53 la mijlocul secolului, faţă de numai 29 în anul 2019. Într-un astfel de context, stabilirea obiectivelor de dezvoltare durabilă pentru orizontul 2030 nu poate omite efectele evoluţiilor demografice pe termen lung şi foarte lung.